» Tutunul face parte din familia solanaceelor, originar din Mexic, unde in secolul al VI-lea era folosit pentru anumite ritualuri religioase. Si indienii, care numeau planta "tobacco", o foloseau la diferite ritualuri magice sau religioase, fumand-o in pipe special confectionate. Fumatul era raspandit si in triburile din America de Nord. » Tutunul a fost introdus in Europa de spanioli. S-a raspandit foarte repede, incepand cu Franta (1560), desi europenii au considerat-o inca de la inceput o planta diabolica. » In 1735, botanistul suedez, Linne, denumeste tutunul: "Nicotian Tabacum", denumire care vine de la cel care l-a raspandit in Europa, Jean Nicot. » In Europa, obiceiul de a fuma este relativ recent ar a inceput sa se raspandeasca dupa cel de-al doilea razboi mondial. Incepe sa se raspandeasca rapid in intreaga lume. » S-a stabilit ca in lume la ora actuala fumatul este raspunzator pentru mai mult de 4 milioane de decese anual. Pana in anul 2020, numarul deceselor in randul fumatorilor se va ridica la 10 milioane. In ultimii 40-50 de ani a fost dovedit tot mai clar ca tutunul contine substante nocive (canceroase si iritante).
» Tutunul are o compozitie complexa. In frunze se gasesc diverse componente chimice: celuloza, proteine, amidon, steroli, minerale etc. Dar veti putea spune ca acesti compusi se mai gasesc si in alte plante dar tutunul are ca substante specifice nicotina si isoprenoizii (hidrocarburi nesaturate). Multa vreme s-a crezut ca nicotina este cel mai toxic agent activ al tutunului si intr-adevar este o otrava foarte puternica, o doza de 5mg de nicotina fiind suficienta pentru a omori un caine in cateva clipe prin paralizia nervilor motori iar una de 60mg este la fel de eficienta pentru om. Fumul inhalat este un aerosol( =particule lichide si solide de dimensiuni f. mici, intre 0.001 si 100 microni) concentrat cu miliarde de particule pe cml. Temperatura in zona de ardere a unei tigari este in jur de 884°c. printre noile componenete ale fumului de tigara se numara oxidul de carbon, gudronul si alte substante iritante pentru sistemul respirator. Diversii iritanti respiratori se mai gasesc in fumul de tutun in concentratii mari patologice iar printre acestia se numara: acroleina, formaldehida, acidul cianhidric, acetaldehida. Dar totusi cei mai periculosi factori din fumul de tigara sunt substantele cancerigene si cocangerigene care se gasesc in aerosolii produsi de fumul de tigara si care poarta denumirea generala de gudroane. Fumatul modifica comportamentul implicând factori fiziologici, psihologici si sociali. Studiile au aratat ca fumatul determina dependenta fiziologica de nicotina, exacerbând pofta de a fuma dupa încercarea de abandonare a fumatului. Reducerea concentratiei plasmatice a nicotinei imediat dupa intreruperea fumatului sta la baza manifestarilor ce apar : durere de cap, iritabilitate, greata, labilitate emotionala. Diminuarea acestor manifestari se poate face prin folosirea gumei cu nicotina sau a plasturilor cu nicotina. Fumatul este un obicei ce minimalizeaza emotiile negative cum ar fi durerea, frica, furia. Obiceiul fumatului poate avea efecte sociologice adânci, cum ar fi preluarea obiceiului de la parinti si prieteni. Relatia dintre fumat si boala de inima a fost intens studiata. Fumatul este un factor de risc sigur pentru dezvoltarea cardiopatiei ischemice si a infarctului de miocard, cât si în amplificarea riscului de moarte si recurenta a infarctului miocardic. La supravietuitorii unui infarct miocardic care mai continua sa fumeze, rata recurentei este de 2 ori mai crescuta decât pacientii ce au renuntat la fuamat. Riscul aparitiei unui alt eveniment cardiac scade progresiv dupa oprirea fumatului. În ciuda numeroaselor evidente ce au demonstrat relatia certa dintre fumat si aparitia bolilor cardiovasculare, mecanismele prin care fumatul îsi exercita efectele negative sunt partial cunoscute.
